esteto.ro
0 Prod.
0 Lei
Cos esteto.ro
OFERTA PRODUSE

Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic. Editia a II-a revazuta si adaugita editura Gunivas

mihai-eminescu-dictionar-enciclopedic-editia-a-ii-a-revazuta-si-adaugita-editura-gunivas-2.jpg
mihai-eminescu-dictionar-enciclopedic-editia-a-ii-a-revazuta-si-adaugita-editura-gunivas-1.jpg

Pret: 99 Lei

In Stoc
Livrare prin curier: 15 lei
In maxim 5 zile
Garantia Calitatii
Factura si declaratie de conformitate

Cod produs: 59798

Cuvânt-înainte

Mihai Cimpoi are – în imaginaÅ£ia mea de valah – figura ÅŸi semnele comportamentale ale unui răzeÅŸ din epoca lui Åžtefan cel Mare. Voinic, Å£eapăn, niciodată grăbit, cu vorba domoală, coborât – aÈ™ zice – direct din spaÅ£iul sadovenian, pare că s-a hrănit toată viaÅ£a lui cu rădăcini de stejar.

Å¢ine drumul drept, pe la mijloc, ÅŸi, de-i pornit într-o direcÅ£ie, n-o schimbă până nu ajunge la locul cuvenit. Îmi place la el, între altele, că se Å£ine de cuvânt. În Å£ara lui Mitică, atâta statornicie nu este socotită o mare virtute.

De aceea răuvoitorii noÅŸtri ne consideră oameni de vorbe ÅŸi nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinÅ£a nestrămutată că Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe ÅŸi ce promite face. Ca un ţăran basarabean, hârÅŸit de viaţă, stă locului ÅŸi, contrar prejudecăţii despre adamismul nostru tradiÅ£ional, duce lucrurile la capăt. Nu-i place să construiască din fuga cailor, cum spunea G. Călinescu că am fi făcut, noi, românii, de-a lungul veacurilor, ÅŸi nu lasă neterminată catedrala pe care a început-o.

Am observat de mult, de când l-am citit (ÅŸi am mai spus-o o dată: l-am citit pe la începutul anilor ’80, când filosoful Constantin Noica mi-a trimis o scrisoare ÅŸi o carte despre Eminescu scrisă, zicea el, de un coleg de-al Dvoastră din Basarabia!

E interesant, citiÅ£i-l, mă îndemna el), am observat, zic, că, în cazul lui, catedrala pe care o începuse deja ÅŸi voia s-o ducă până la acoperiÅŸ, se cheamă Eminescu. Nu este, remarc, tema lui unică de studiu, dar este în mod evident tema lui prioritară.

A scris mult despre Eminescu, îndeosebi despre Eminescu ca poet al fiinÅ£ei, un concept care vine, prin Noi-ca, de la existenÅ£ialiÅŸtii europeni din ramura germană. Acum strânge toate cunoÅŸtinÅ£ele, descoperirile, analizele sale critice într-un DicÅ£ionar enciclopedic Eminescu, reluând, dacă înÅ£eleg bine lucrurile, proiectul lui G. Călinescu ÅŸi sintetizând ceea ce au descoperit, după momentul G. Călinescu-Perpessicius-Vianu, eminescologii mai noi.

Este un proiect important pentru cultura română, un proiect ambiÅ£ios, un proiect pe care l-au început ÅŸi alÅ£i critici literari ÅŸi, dintr-un motiv sau altul, l-au abandonat. Intelectualul român lucrează, de regulă, cu fragmente, se pregăteÅŸte cu mare agitaÅ£ie pentru cursa de o sută de metri ÅŸi, de multe ori, se plictiseÅŸte înainte de a începe... Rareori se aventurează în cursele lungi, de fond, acelea care cer tărie de caracter, răbdare, antrenament feroce ÅŸi, evident, vocaÅ£ia marilor construcÅ£ii.

Mie, unuia, îmi plac ÅŸi fragmentariÅŸtii, de genul strălucitorului existenÅ£ialist Cioran (un spirit al sintezei), îmi plac, totodată, ÅŸi marii arhitecÅ£i în critica ÅŸi istoria literară, marii vizionari, spirite ale amplitudinii în ale totalităţii, oamenii care gândesc întregul, nu numai fragmentul, ca Mircea Eliade. Ei au devenit indezirabili în epoca structuralismului, dar au revenit în forţă după ce dictatura structuralistă (cum i-a zis Roland Barthes, unul dintre fondatorii ei în literatură) s-a încheiat.

Mihai Cimpoi, autor al unei Istorii deschise a literaturii române basarabene, publică acum acest dicÅ£ionar enciclopedic eminescian, pornind de la biografia poetului ÅŸi ajungând la mitul poetului. În acest spaÅ£iu critic vast intră, constant, conceptele, stilurile literare ce se pot regăsi în opera lui Eminescu (operă, la rândul ei, de întâlnire ÅŸi sinteză a marilor curente filosofice ÅŸi literare din veacul său!), sunt definite, apoi, limba ÅŸi stilul eminescian ÅŸi, într-un compartiment, eminescianismul. Este analizată opera în toată alcătuirea ei ÅŸi modul în care a fost receptată de-a lungul timpului...

O lucrare, dar, vastă, primejdios de vastă, îndrăzneaţă, o lucrare necesară. Ea apare în cultura română într-un moment în care Eminescu este disputat, zgomotos ÅŸi inutil, de detractorii de serviciu ÅŸi zelatorii de serviciu, deopotrivă de înverÅŸunaÅ£i ÅŸi aberanÅ£i...

Mihai Cimpoi îi primeÅŸte pe toÅ£i, am sentimentul, cu spiritul lui lucid ÅŸi drept, cu înÅ£elepciunea lui de basarabean din clasa lui C. Stere ÅŸi cu sufletul lui, cum am zis mai înainte, de nobil răzeÅŸ, profund, trecut prin multe, păţit, hârÅŸit de o istorie brutală.
Eminescu este pentru toÅ£i cei care gândesc ca el nu numai un mare poet, dar ÅŸi un stâlp de rezistenţă al spiritualităţii naÅ£ionale. DicÅ£ionarul pe care l-a alcătuit vine să reconfirme acest punct de vedere, după mine, just, pentru că el exclude atât vanităţile ÅŸi rătăcirile localismului orb, cât ÅŸi cosmopolitismul arogant ÅŸi represiv faţă de miturile spiritualităţii naÅ£ionale.

Acad. Eugen Simion

Buc., 5 august 2012

Argument

Eminescologia caută să facă față provocărilor epocii psotmoderne, marcată cu precădere de conÈ™tiinÈ›a faptului că „totul este problem” È™i că „lumea în sine e o problemă”, că „mărimea este numai relativă” È™i că fiinÈ›a e dominată de „simțământul relativității adevărului” (toate aceste expresii sunt ale poetului).

S-a impus, fireÈ™te, o reevaluare a personalității lui Eminescu în contextul relativizării nietzscheene a valorilor, al conceperii identității/ alterității vs. de procesele integraÈ›ioniste care au loc astăzi în lume, al devenirii antropologice a culturii È™i al confruntării/ concilierii È™tiinÈ›elor umane cu filosofiile existenÈ›ei.

NoÈ›iunea de personalitate a fost împinsă într-un con de umbră în special de structuralism, fiind readusă în prim-plan valoric de scriitori importanÈ›i ca Thomas Stearns Eliot care stabilea că creaÈ›ia unei opere de artă constă într-un proces de transfuzie a personalității, a vieÈ›ii autorului în personaj È™i vorbea despre unitatea indestructibilă a artistului È™i operei, È™i Max Scheler care glosa asupra triadei „erou-sfânt-geniu”.

Personalitatea e greu de abordat, căci „ascunde trei elemente – unicitatea (sau individualitatea), interioaritatea (sau conÈ™tiinÈ›a), autonomia (sau libertatea) ”, ea neputând fi redusă „nici la inteligență, nici la un tip de caracter” (Didier Iulia, Dictionnaire de la philosophie, Larousse, Paris, 1970). Au apărut studii care aplică grila fractală, semnate de Gh. Doca È™i D. Tiutiuca, Nicoleta Ifrim.

AÈ™a cum Goethe s-a transfigurat în câteva personaje, determinate de caracterul relaÈ›iei cu universul (Faust, Ganimede, Prometeu, Satyros), Eminescu s-a proiectat aliterativ în diferite personaje, voci È™i măști (Hyperion, Călugăr, Bard, Narcis, „tânăr Voievod”, identificat de Blaga etc.)

A fost necesară redeschiderea dosarului publicisticii eminesciene odată cu editarea ei integrală È™i impunerea unității operei, indiferent de genurile abordate. Mai mulÈ›i eminescologi (Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru, Adrian-Gelu Jicu, Ioan Stanomir) au afirmat că este inacceptabilă confundarea accepÈ›iunilor noÈ›iunii de „naÈ›ionalism”, care este al epocii sale, cu cele de azi.

Cunoscător erudit a multor limbi È™i literaturi, Eminescu È™i-a reprezentat cultura universală ca un Întreg, în sensul Weltliteratur, despre care vorbea Goethe secretarului său Eckermann. EdiÈ›ia a patra a Congresului Mondial al Eminescologilor, care a avut loc la ChiÈ™inău în septembrie 2014, a fost consacrată anume acestui subiect. ReflecÈ›iile asupra culturii expuse în articolele din Curierul de IaÈ™i È™i Timpul denotă concepÈ›ia sa organicistă, ea fiind văzută ca o organizare pe un sistem complex de cercuri concentrice care formează un Mare Cerc. Culturile au ca punte de comunicare un fond general uman È™i „simpatii” de natură intelectuală, etnică, lingvistică.

Arta dramatică în special demonstrează o unitate pregnantă, aducând în toate epocile aceleaÈ™i caractere È™i acelaÈ™i fond sufletesc.

Publicistica eminesciană are valoarea indiscutabilă a unei proze literare care aplică întregul mecanism retoric clasic (cf. Monica Spiridon).

Înafară de această calitate care dovedeÈ™te convergenÈ›e limpezi cu poezia, ea relevă valoarea actuală a problemelor dezbătute de gazetar privind ideea europeană, parlamentarismul, situaÈ›ia românilor dinafara Țării, învățământul, jurisprudenÈ›a, sociologia.

A continuat opera de traducere a lui Eminescu, exegeÈ›ii remarcând echivalenÈ›ele realizate în turcă, italiană, spaniolă, rusă, ucraineană, sârbă, chineză. Volumul lui Dumitru Copilu-Copillin Eminescu universal (ed. Bibliotheca, TârgoviÈ™te, 2015) consemnează traduceri în peste 80 de limbi din peste 250 de țări (sub formă de apariÈ›ii editoriale, prezentări în periodice, Radio, TV, în cadrul unor manifestări cu ocazia aniversărilor fixate în Wikipedia).

Importante studii cu aspect monografic È™i articole de sinteză sau eseuri privind opera lui Eminescu au publicat italianca Gisèlle Vanhese (în FranÈ›a, trad. rom.), indianca Ziricka Waswani (în engleză È™i rom.), italianul Giuseppe Manitta, albanezul Kopi Kucuky, traducătorul turc Ali Narçin, poeÈ›ii-traducători ucraineni Oleg Goncearenko È™i Vladimir Poiata.

O preocupare aparte, necesitată de elucidarea unor adevăruri, a fost aceea pentru „moartea civilă” È™i diagnosticarea bolii poetului.

S-a constatat, astfel, că medicii din epocă au pus un diagnostic greșit și au aplicat un tratament necorespunzător, care i-a determinat decesul prematur.

Abordarea controversatei probleme a „morÈ›ii civile” a înregistrat È™i vădite exagerări, bunăoară, în ceea ce priveÈ™te implicarea lui Titu Maiorescu.

EdiÈ›ia de față a DicÈ›ionarului nostru consemnează, cu datele de care dispunem, noile realizări ale eminescologilor, apariÈ›iile bibliografice (ediÈ›ii, monografii, studii, traduceri) È›inând cont de imperativele impuse de schimbările de paradigmă, de procesele integraÈ›ioniste È™i de discuÈ›iile care se duc în jurul valorilor, culturii, studiului interdisciplinar, modelelor, limbajului, raporturilor Eu/Celălalt, dialogismului, pluriperspectivismului, fiinÈ›ei È™i ființării.

Am socotiti de cuviință să elaborăm È™i să includem glosare ale limbajului din toate domeniile îmbrățiÈ™ate de poet, lucru care s-a făcut doar parÈ›ial în DicÈ›ionarul… din 1964 (cu referire numai la antume, la câteva dintre postumele cele mai cunoscute È™i la patru povestiri). Am explicat – acÈ›iune absolut anevoioasă – încă vreo câteva mii de termeni (arhaisme, neologisme, regionalisme, poetisme de epocă, creaÈ›ii lexicale proprii), care demonstrează o valorificare exemplară a limbii comune, dar È™i a celei mai noi terminologii È™tiinÈ›ifice.

Eminescu a dat, prin bogăția vocabularului, prin puterea expresivității/figurativității (Solomon Marcus a demonstrat, cu mijloace matematico-lingvistice, că poezia sa conÈ›ine È™i o cantitate de informaÈ›ie intelectuală neegalată de vreun alt poet român), un nou timbru al limbii române (despre care vorbea T. Vianu) – timbrul eminescian.

Din ecourile critice la prima ediție

„...Mi se pare că Mihai Eminescu. DicÈ›ionar enciclopedic, deocomdată, operă-unicat în cultura noastră, este destinată cititorilor de toate vârstele, de la elev până la specialist. Autorul reÈ›ine esenÈ›ialul în toate articolele dicÈ›ionarului, satisfăcând exigenÈ›ile unei lucrări enciclopedice, dar nuanÈ›ând acolo unde este nevoie È™i formulând punctul de vedere propriu, criticul arătându-se mai viu decât furnizorul de informaÈ›ii.”

Theodor Codreanu

“Un capitolo fundamentale per la storia della critica emineschiona e stato compiuto da Mihai Cimpoi, eminente studioso moldavo, con il suo Mihai Eminescu. DicÈ›ionar Enciclopedic (Ed. GUNIVAS, ChiÈ™inău - Republica Moldova, 2012). Si tratta di un dizionario enciclopedico sull’dutore piu importante del-1’800 in linqua romena e di certo uno dei romantici piu relevanti d’Europa.”

Giuseppe Manitta (Italia)

„Prins în mrejele atâtor proiecte, Mihai Cimpoi a lansat È™i un important DicÈ›ionar Enciclopedic Eminescu (Editura GUNIVAS, 2012), un dar făcut culturii noastre (să recunoaÈ™tem cu inevitabile lacune È™i omisiuni, reparate din mers), o iniÈ›iativă “primejdios de vastă”, cum sublinia, în Cuvântul-înainte Eugen Simion.”

Adrian Dinu Rachieru

„Mihai Eminescu. DicÈ›ionar Enciclopedic este un instrument de lucru capabil să ne orienteze, fără riscuri, în cosmosul eminescian pentru a cunoaÈ™te dimensiunea unui mit, parte a tezaurului spiritual românesc.”

Florian Copcea

„Mihai Eminescu. DicÈ›ionar Enciclopedic este opera unui exeget de care însuÈ™i Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române...”

Tudor Nedelcea

Editura: Gunivas

Autor: Mihai Cimpoi

Fotografia afisata are caracter informativ. Specificatiile produselor sunt informative, in conformitate cu datele transmise de catre producatorii sau distribuitorii autorizati. Acestea precum si pretul pot fi modificate fara instiintare prealabila si nu constituie obligativitate contractuala.

Review-uri

(0 review-uri) Adauga un review

0.00

0 review-uri

5 stele
(0)
4 stele
(0)
3 stele
(0)
2 stele
(0)
1 stele
(0)

Alte produse din categoria Cultura Generala care te-ar putea interesa:





Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor


Acceseaza Versiunea Desktop


Copyright © Esteto.ro  


Termeni si conditii